viernes, 4 de marzo de 2011

Mistirs di îr


Se i grancj stiliscj, cence fâ nons a usassin tes lôr sfiladis di alte mode li borsis di scus, un altri discors al sarès sul tignî cont l’ambient……….
Lassant pierdi lis batudis: lis sportis di scus a àn dât lavôr tes vecjis fameis rurâls furlanis e venetis, dal inizi ‘800 fin ai ultins agns ’60;  po dopo, la piel e la plastiche lavorade a àn cjapât preminence sul marcjât.
Chestis borsis si jerin fat place te vite cuotidiane de int, des feminis di cjase par lâ a fâ la spese, i contadins par puartâsi il mangjâ tai cjamps e cussì vie…
A jerin timps di miserie, e no si butave vie propri nuie. Tal periodi de racolte de blave, (Setembar e Otubar) si metevin di bande i scus des panolis, sielzint i miôr.
Po dopo si passave a sulfurâju, cheste fase e servive a sblancjâ i scus, a jemplavin une podine cun lôr, a fasevin une buse tal mieç metint un bussulot cun des boris che vignivin spolvaradis cul solfar, a taponavin la podine cun tune cuvierte, tra i doi elements si creave une reazion chimiche, cheste operazion e durave svariadis  oris.
Finide la procedure, si veve i scus sblancjâts e umits (issint umits a jerin une vore maleabii) e si scomençave la so lavorazion, che consisteve tal instreçâ un scus cun l’altri in forme elicoidâl, fasint une cuarde resistente (come une tuartie di cjanaipe).
La fase sucessive e jere chê di tramâ la cuarde, che vignive fate rigorosementri a man ator ator di un stamp di len, (a ‘nd jere di variis formis e misuris) che al servive a dai l’aparence ae future borse, une volte che i scus si saressin suiâts.
Di dut chest si po rigjavâ che la nature nus da cetantis risorsis, al stâ in noaltris savêlis doprâ come che fasevin i nestris viei, cence utilizâ tante plastiche che nus puarte a un continui incuinament dal ambient.
---------------------

Un’altre descrizion sui mistîrs di îr, le à scrite Bepi Miconi un amì di Tresesin, che lu ringracii di cheste so colaborazion.
-----

No hay comentarios: